Rolul cristalinului. Anatomia ochiului | Ochelari, Lentile de contact, Consultatii

Sunteți pe rolul cristalinului 1din 32 Căutați în document Particulariti anatomofiziologice Cristalinul, lentil biconvex perfect transparent i elastic, este situat napoia irisului rolul cristalinului naintea vitrosului ntr-o rolul cristalinului numit foseta patelar Este suspendat de corpul ciliar printr-un ligament, zonula lui Zinn, care rolul cristalinului inser pe ecuatorul cristalinului.

De vitros ader prin ligamentul hialoido-capsular. Ligamentele au rolul de a menine cristalinul n poziia normal, iar zonula lui Zinn transmite cristalinului contraciile muchiului ciliar, balansează vederea proastă rol n acomodaie. Cristalinul prezint dou fee, anterioar i posterioar, doi poli anterior i posterior i un ecuator.

Cristalinul, lentil biconvex transparent, lipsit de vase i nervi, este de fapt o structur complex, realiznd o adevrat unitate funcional, permanent pus n slujba meninerii transparenei sale cu scopul de a conduce lumina i de a o focaliza pe retin. Cristalinul avascular i lipsit de inervaie se nutrete prin intermediul contactului cu umoarea apoas i vitrosul ce primete o serie de produi de catabolism.

Structura cristalinului 1. Capsula cristalinului cristaloida anterioar i posterioar este o membran elastic, transparent, ce menine structurile cristaliniene. Epiteliul situat sub capsula anterioar este alctuit dintr-un singur rnd de celule, n jur de Funcia lor principal este de rolul cristalinului produce fibre cristaliniene.

Schemă puncte bonus Cristalinul Cristalinul este unul din mediile transparente ale ochiului. Acesta funcționează ca o lentilă, razele de lumină captate suferind în ochi 3 refracții, dintre acestea 2 având loc în cristalin. Cristalinul își modifică curbura pentru ca imaginea să se formeze clar pe retină. Astfel, pentru vederea de aproape cristalinul se bombează, iar pentru vederea la distanță se aplatizează alungește.

Zona cortical este format din fibre cristaliniene suprapuse. Nucleul conine fibre cristaliniene vechi.

Ochelari, Lentile de contact, Consultatii

Seciune schematic prin cristalin Compoziia chimic a cristalinului 1. Azotul neproteic se regsete n compoziia aminoacizilor, creatininei i viziune marinară, iar azotul proteic intr n structura proteinelor cristaliniene, dintre care mai importante sunt alfa, beta i gama cristalina proteine solubile i albuminoidul insolubil.

Cristalinul conine cantiti reduse de lipide, glucide, enzime i vitamine.

tehnica de restaurare a viziunii liliecilor

Dintre vitamine, acidul ascorbic se gsete n concentraii de de ori mai mari dect n snge. Metabolismul energetic al cristalinului este predominant anaerob. Un mol de glucoz metabolizat n ficat sau rinichi produce 32 moli ATP, pe cnd n cristalin se formeaz doar 11 moli ATP metabolizare preponderent anaerob. Examinarea cristalinului La lumina zilei cristalinul poate fi transparent, iar dac este opacifiat are o culoare alb-cenuie. La iluminarea lateral pe cmpul negru opacitile apar sub form de zone cenuii-albicioase.

Umbra irisului pe cristalin dispare n cataracta rolul cristalinului.

afectarea mintală a vederii

La examenul oftalmoscopic, cristalinul transparent nu se vede. Opacitile au aspectul unor pete nerge pe fondul rou pupilar, iar cnd este total opacifiat pupila apare neagr. Examinarea biomicroscopic. La iluminarea difuz se examineaz suprafaa anterioar i straturile superficiale anterioare. La iluminarea n fant sau examinarea pe seciune optic se evideniaz toate structurile cristalinului.

Patologia cristalinului Patologia cristalinului cuprinde tulburri de transparen cataracte i modificri de poziie luxaie, subluxaie.

masă calico pentru examinarea ochilor

Cristalinul, structur lipsit de vase i nervi, nu poate reaciona la diferii factori externi dect prin pierderea transparenei. Cataractele Clasificarea cataractelor se poate face dup mai multe criterii: 1.

Dup etiologie: - congenitale - ctigate. Cele ctigate pot fi, la rndul lor, primitive cataracta senil i presenil i complicate, de cauz local cataracta complicat sau de cauze generale cataracta patologic.

Cataractele ctigate cuprind i cele traumatice dup contuzii, plgi i cele secundare rezultate n urma extraciei cristalinului, prin opacifierea capsulei posterioare.

Dup criteriul anatomo-clinic, se disting urmtoarele tipuri: - capsulare anterioare i posterioare - lenticulare nucleare, zonulare, corticale i totale - capsulo-lenticulare. Criteriul evolutiv mparte cataractele n staionare opaciti cristaliniene i evolutive. Cataracta congenital Reprezint pierderea total sau parial a transparenei dat de rolul cristalinului proces patologic n perioada intrauterin.

Forme de cataract congenital polar anterioar sau posterioar, cataracta piramidal capsulo-lenticular anterioar i posterioarcentral, zonular, subcapsular, nuclear, cortical i total.

Subiectiv, bolnavul acuz scderea vederii, iar obiectiv, examenul biomicroscopic pune n eviden opacitile cristaliniene.

  • Viziunea a scăzut pentru a accepta
  • Boala ochiului lenes tratament
  • Autor: Dr.
  • Oamenii au recuperat vederea

De obicei nu evolueaz, cataracta fiind staionar. Este posibil existena unor factori predispozani cu transmitere dominant. Opacitile simple nu necesit tratament. Cataracta total bilateral beneficiaz de tratament chirurgical, cea unilateral trebuind operat foarte precoce. Se face prin extracie extracapsular, discizia capsulei i aspirarea maselor cristaliniene. Cataracta primitiv, poate fi presenil i senil.

Cristalinul

Vorbim de cataract primitiv presenil n cazul apariiei cataractei naintea vrstei de 55 de ani. Cataracta primitiv poate fi: - cortical - rolul cristalinului - cortico-nuclear - total O clasificare a lui Friedburg, n mparte cataractele n felul urmtor, dup cum pierderea transparenei ncepe n nucleu sau n cortex: 1. Cristalin transparent 2. Cataract nuclear 3. Cataract cortical profund 4. Cataract subcapsular 5.

13 Cristalinul

Cataract total, care poate fi intumescent, matur i hipermatur. Simptomatologia subiectiv const n: - scderea vederii lent i progresiv, n funcie de opacitile centrale sau periferice, opacitile centrale evolund mai lent dect cele periferice - miodezopsii ce se deplaseaz odat cu globul ocular - diplopie monocular - miopie cristalinian, putnd ajunge pn la -8 D.

Obiectiv, la examinarea oftalmoscopic apar opaciti negre pe fondul rou al pupilei, iar la examinarea biomicroscopic opacitile cristaliniene apar cenuii pe fondul pupilar. Faze de evoluie. Evoluia cataractelor poate urma fazele descrise sau poate sri peste faza de intumescen. Etiologia este necunoscut.

Se insist asupra metabolismului cristalinian sczut datorit vrstei, plus intervenia unor factori de risc: malondialdehida, peroxidarea lipidelor, factorul genetic, calciul, lumina solar prin formarea de radicali liberiHTA, ncetinirea circulaiei sngelui, diabetul, miopia, chirurgia glaucomului, alcoolul, tutunul, etc.

subiecte