Există o vedere 200. Cancerul - tumori maligne
Geneză și geologie[ modificare modificare sursă ] Din punct de vedere geologic, rocile componente ale zonei conferă apelativul de Munții Dobrogei.
Acesta are înălțimi maxime de doar mîn vârful Greci Țuțuiatul. Înălțimea scăzută este în general datorată proceselor exogene care au acționat prin erodarea materialului constituent al rocilor expuse agenților atmosferici.
Rocile aflate în prezent la suprafață erau în momentul formării catenei muntoase la baza sa granitul de la Greci. Din punct de vedere geografic, intervalul de înălțimi în care sunt cantonați Munții Dobrogei duce la clasificarea lor ca podișacesta fiind situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extra- carpaticăavând aflorate cele mai vechi structuri geomorfologice din România.
La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podișul Casimceicu o vârstă de peste milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în foraje și acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoicemezozoice și neozoicecare au o vârstă mult mai mare 1,6 miliarde ani. Relieful[ modificare modificare sursă ] Podișul Dobrogei se prezintă ca un podiș relativ rigid, format pe roci vechi șisturi verzi, granituridepozite sedimentare mezozoice și neozoice, puternic erodat de acțiunea îndelungată a factorilor exogeni, cu un relief domol, ușor ondulat și cu altitudini relativ reduse m.
Partea de nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri la m dar și la m în vârful cel mai înalt Vf. Greci din Munții Măcinului.
Partea de sud are sub m altitudinea maximă este de m în Podișul Deliorman. Din punct de vedere tectonic, Podișul Dobrogei aparține unor microplăci diferite: în nord, microplaca Mării Există o vedere 200 aflată într-un proces de subducție în lungul unui plan Benioff sub Carpații de Curburăiar în sud microplaca Moesica cuprinzând fundamentul Câmpiei Române și Dobrogea de Sud.
Asociat acestora există forme de relief influențate de petrografie și structura: un relief "granitic", cu trene de grohotișuri și abrupturi în Munții Măcinului, vechi peneplene conservate pe suprafața erodată a șisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele jurasice, suprafețe structurale adaptate ondulărilor largi ale formațiunilor neozoice din Dobrogea de Sud. Există de asemenea, în nord Munții MăcinuluiDealurile Tulcei și Podișul Babadaguluiun ansamblu de forme de sedimentație inselberguri, glacisuri de eroziuneiar pe substratul loessoid forme de tasare și sufoziune.
Masivul Dobrogei de Nord este mai înalt, cu un relief mai variat și o înclinare generală de la Dunăre spre mare.
Este format din Munții Măcinului cunoscuți și sub există o vedere 200 de Culmea PricopanuluiCulmea Niculițelului, Dealurile Tulcei continuate cu prispa AgighiolDepresiunea NalbantPodișul Babadagului alungit de la Dunăre la Marea Neagrăcu altitudine maximă de mPodișul Casimcei, format din șisturi verzi cu m altitudine maximăcontinuat cu prispa Hamangia; Calcarele jurasice intersectate de râul Casimcea au generat un mic areal carstic peșterele de la Gura Dobrogei și "cheia" Dobrogei.
Uneori Podișul Casimcei este considerat o subdiviziune majoră separată a Dobrogei, de același rang cu celelalte două și denumit Dobrogea Centrală. Podișul Dobrogei de Sud este mai jos sub meste larg ondulat după cutele calcarelor sarmațiene și înclină de la mare spre Dunăre.
Văile au un pronunțat caracter endoreic. Extremitatea sud-vestică, cu altitudini maxime de m, poartă denumirea generică de "Deliorman" continuându-se în Bulgaria.
- Zbor la vedere - Wikipedia
- Visează că pierzi din vedere
- Podișul Dobrogei - Wikipedia
